Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora marți, 11 februarie 2020, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), cu tema „Ultimul copil al Imperiului. De la marginalii sovietici la precariat”. Vasile Ernu în dialog cu Sorin Antohi. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
„La Idei în Agora, în dialogul cu Bogdan Murgescu, spuneam recent că, dacă am unele momente de optimism rezervat legate de România, acestea se leagă de efectele neintenționate ale unor proiecte și procese în general exogene. Observația este valabilă și pentru raporturile României cu Republica Moldova, de la prăbușirea URSS la includerea țării noastre în UE. Astfel, românii din Româniile de Vest și de Est au început să se cunoască reciproc și să se (re)întâlnească: pe podurile de flori ale naționalismelor și populismelor, în școli și universități (acordarea burselor de studiu pentru basarabeni se numără printre cele mai reușite proiecte endogene ale ultimelor trei decenii), în industria de divertisment și în cultura înaltă, în emigrație și contrabandă, în căsătorii mixte și (fraudulos) în statistici (demografice și electorale) etc. Astfel, treptat, s-a trecut de la ignoranța reciprocă, adesea ostilă și orientalistă, la „normalizarea” reciprocă la un început de (re)articulare a unor elemente identitare comune.
Pe acest fundal, figura lui Vasile Ernu este singulară. Stabilit în România la sfârșitul adolescenței, el a reușit să-și conserve și apoi să-și cultive o diferență individuală greu de clasat (și, pentru mulți, scandaloasă), care-l califică drept analist lucid, (auto)ironic până aproape de umorul negru și de tragic, al lumilor în care a trăit până azi și al celor pe care le cunoaște din lecturi și călătorii.
Dialogul nostru va porni de la evocarea lumii sovietice (trilogia dedicată de autor marginalilor a fost recent încheiată), pentru a reface apoi parcursul său formativ/reflexiv de la Est la Vest (cu inevitabile reveniri de la Vest la Est), începând de la strălucitul său debut, <<Născut în URSS>>, trecând prin analiza contrastivă Est-Vest din <<Ultimii eretici ai Imperiului>> și ajungând la lumea globalizată de azi, în special la marginalii și elitele ei” – Sorin Antohi.
Vasile Ernu (n. 1971, URSS). Absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al editurilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în România Liberă, HotNews, Timpul, Adevărul, Libertatea şi CriticAtac, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. Cărţi şi premii: Născut în URSS (Polirom, 2006; ediţia a II-a, 2007; ediţia III-a, 2010; ediţia IV-a, 2013 ), trad. rusă (2007), bulgară (2009), spaniolă (2010), maghiară (2011), georgiană (2011), polonă (2014); nominalizare la Premiul de debut al revistei Cuvântul, Premiul pentru Roman şi Memorialistică al revistei Observator cultural, Premiul Opera Prima al Fundaţiei Anonimul, Premiul pentru debut al României literare, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România; Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009), trad. italiană (2012), rusă (în curs de apariție); nominalizare la Premiul pentru Eseu al revistei Observator cultural (2009), Premiul Tiuk! 2009; cu Bogdan-Alexandru Stănescu, Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom, 2010); Intelighenţia rusă azi (Cartier, 2012); Sînt un om de stînga (Cartier, 2013); Sectanții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom, 2015; ediţia a II-a, 2017); Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015; nominalizare la Premiul pentru Memorialistică al revistei Observator cultural, 2016; Intelighenţia basarabeană azi. Interviuri, discuții, polemici despre Basarabia de ieri și de azi (Cartier, 2016); Bandiţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom, 2016; ediţia a II-a, 2017); Premiul pentru Eseistică / Publicistică al revistei Observator cultural, 2017; Oameni şi meserii pe cale de dispariţie (Cartier, 2018), ilustraţii de Veronica Neacşu; Războiul pisicilor (Cartier, 2019), ilustraţii de Veronica Neacşu; Jurnal la sfîrşitul lumii – I (Cartier, 2019); Izgoniţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom, 2019). Cărţi coordonate: Cu Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea şi Ovidiu Ţichindeleanu, Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (Cartier, 2008); cu Florin Poenaru, Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la război civil (Tact, 2014); cu Petru Negură şi Vitalie Sprînceană, Republica Moldova la 25 de ani (Cartier, 2016). Mai multe informații la www.ernu.ro
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.
Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput și planificat de Sorin Antohi și găzduit de Casa Filipescu-Cesianu. Realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează de asemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ.
Arhiva seriei se găsește și la http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html.
Informații și la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/, https://muzeulbucurestiului.ro/.
Întâlnirile din al treilea an de Idei în Agora: LI: 1989 in the Balkans: Annus horribilis instead of annus mirabilis. Lecture by Stefan Troebst followed by a dialogue with Sorin Antohi (1.10.2019). LII: The Peaceful Revolution in Leipzig in European and Global Contexts. Public debate. Tobias Hollitzer, Gisela Kallenbach, Michael Kölsch, Matthias Middell, Volker Rodekamp. Welcome address by Gabriele Goldfuss. Opening statement by Michael Kölsch. Moderator: Sorin Antohi (4.10.2019). LIII: Situația studiilor literare. Conferință de Mircea Martin urmată de un dialog cu Sorin Antohi (29.10.2019). LIV: Pe drum, prin ceilalți, către sine. Identitățile unui cosmopolit. Fernando Klabin în dialog cu Sorin Antohi (12.11.2019). LV: Contracultura: muzica și versurile. Alexandru Andrieș în dialog cu Sorin Antohi (26.11.2019). LVI: Revoluție? Istorie, ficțiune, justiție. Gabriel Andreescu în dialog cu Sorin Antohi (3.12.2019). LVII: România și Europa. De la decalaje la convergențe? Bogdan Murgescu în dialog cu Sorin Antohi (14.01.2020). LVIII: Ce-am avut și n-am pierdut: Securitatea. Marius Oprea în dialog cu Sorin Antohi (28.01.2020).
În pregătire: LX: 25.02.2020, 18:00. Jazz, cultură, libertate. Virgil Mihaiu în dialog cu Sorin Antohi.
În afara seriei, dar legat de ea, au avut loc: România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, conferință organizată Sorin Antohi (23-24.11.2018); Royal Colloquium IV, From Dystopia to Posthistory. Conveners: Sorin Antohi and Gregory Claeys (23.06.2019); The Museum of the Future / Muzeul Viitorului / Museum der Zukunft. Public debate. Volker Rodekamp, Anselm Hartinger, Adrian Majuru. Moderator: Sorin Antohi (3.10.2019). Evenimentele au fost transmise și arhivate pe canalul YouTube al MMB. Detalii la www.sorinantohi.org.
________________________________________________________________
Muzeul Municipiului București vă invită să participați la „Idei în Agora” – o serie de trei conferințe susținute în limba engleză, care se înscriu în programul „Zilele culturale Leipzig la București” organizat de Ambasada Republicii Federale Germania în România și Primăria orașului Leipzig, în perioada 1 – 4 octombrie 2019. Întâlnirile se vor desfășura la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151)
MARȚI, 1 octombrie, ora 18.00 are loc conferința Idei în Agora/Ideas in the Agora – „1989 in the Balkans: Annus horribilis instead of annus mirabilis”, susținută de Stefan Troebst 
JOI, 3 octombrie, ora 14.00 vă invităm la dezbaterea publică „The Museum of the Future / Muzeul viitorului / Museum der Zukunft” la care vor participa Volker Rodekamp, Anselm Hartinger și Adrian Majuru
http://muzeulbucurestiului.ro/
VINERI, 4 octombrie, ora 18.00 , dezbaterea publică Idei în Agora/Ideas in the Agora: „The Peaceful Revolution in Leipzig in European and Global Contexts”. Invitații speciali sunt: Tobias Hollitzer, Gisela Kallenbach, Michael Kölsch, Matthias Middell și Volker Rodekamp. La deschidere vor lua cuvântul Gabriele Goldfuss și Michael Kölsch
http://muzeulbucurestiului.ro/
Toate cele trei evenimente sunt moderate de Sorin Antohi.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu deosebit interes la aceste dialoguri!
_____________________________________________________________________
____________________________________________________
Muzeul Municipiului București vă invită marți, 9 aprilie 2019, ora 18.00, la un nou eveniment din seria Idei în Agora – „Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial”. Conferință de Erwin Kessler urmată de un dialog cu Sorin Antohi, membru de onoare al Export Club, organizată la Casa Filipescu-Cesianu.
Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
_________________________________________
Din partea domnului profesor Sorin Antohi, membru de onoare al Export Club, primim înregistrările manifestărilor culturale organizate la Muzeul Bucureștiului.
Puteți urmări restul înregistrărilor pe pagina muzeului, aici.
_________________________________________________________
Primim din partea dlui. prof. Sorin Antohi, membru de onoare al Export Club, următoarele invitații pentru membrii noștri:
România Mare 2.0
De la insula de latinitate la arhipelagul global
Conferință interdisciplinară
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
23-24 noiembrie 2018
Program
Vineri, 23 noiembrie
16:00-17:45 I. Diaspore vechi și noi
Moderator: Sorin Antohi
Dumitru Sandu, Drumurile noilor diaspore românești: între aici și acolo
Monica Șerban, Bogdan Voicu, Atitudini față de emigrare. O abordare cantitativă
Cătălin D. Constantin, Identități balcanice 2.0
17:45-18:15 Pauză
18:15-20:00 II. Geopolitică, identitate, cultură
Moderator: Cătălin Stoica
Adrian Pop, Frontierele naturale în geopolitica românească
Dan Pavel, Mitul reinventării națiunii la români
Bogdan Ghiu, Est-Sud. Marea Românie și intrarea în imagine
Sâmbătă, 24 noiembrie
10:00-11:30 III. Tinerii, țara, Capitala
Moderator: Bogdan Ghiu
Cătălin Stoica, Tinerii României: griji, aspirații și valori
Liviu Chelcea, Continuități și discontinuități în transformările Bucureștiului contemporan
11:30-12:00 Pauză
12:00-14:00 IV. Trecut(uri imaginare), prezent în criză, viitoruri (im)posibile
Moderator: Dan Pavel
Daniel Barbu, Despre sfîrșitul politicii și cultura iresponsabilității
Lazăr Vlăsceanu, Utopie și retrotopie la vreme de Centenar
Sorin Antohi, România Mare 2.0. Proiecte, utopii, himere
Participanți:
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.
Daniel Barbu (n. 1957) a studiat istoria artei, istoria, teologia şi filosofia la Bucureşti, Cluj şi Fribourg. Este doctor în istorie, în filosofie şi în teologie. Cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, apoi profesor de ştiinţă politică la Universitatea din Bucureşti, unde a fondat în 1995 Facultatea de Ştiinţe Politice. A fost profesor invitat la University of Pittsburgh, Pa., École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), Central European University (Budapesta), Institut d’Études Politiques din Bordeaux şi Institut d’Études Politiques din Aix-en-Provence. Fulbright scholar-in-residence la Jackson State University, Miss. Chestiunea teologico-politică şi a contextelor sociale pe care le-a traversat, mai precis preocuparea pentru formele şi practicile credinţelor colective a definit în permanenţă şantierele sale de cercetare, de la studiile de bizantinologie, prin cele de istorie pre-modernă, până la cele consacrate comunismului sau politicii post-comuniste. A publicat treisprezece cărţi de autor, printre care Byzance, Rome et les Roumains. Essais sur la production politique de la foi au Moyen Âge (1998), O arheologie constituţională românească. Studii şi documente (2000), Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească (2001), Politica pentru barbari (2005), Die abwesende Republik (2009), Indistincţia. O cronică a sfârşitului politicii româneşti (2010), Au cetăţenii suflet? O teologie politică a societăţilor post-seculare (2016) şi Între timp. Amintiri din casa Cezarului (2017). A editat două volume: Firea românilor (2000) şi (împreună cu Larisa Schippel) Rumäniens „Rückkehr” nach Europa. Versuch einer Bilanz (2017). A publicat peste o sută cincizeci de studii în volume editate şi în reviste academice, printre care Annales. Histoire, Sciences Sociales; Cahiers Balkaniques; Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik; Cités. Philosophie, Politique, Histoire; Revue Roumaine d’Histoire; Revue des Études Sud-Est Européennes; Studia Politica. Romanian Political Science Review. A fost ministru al culturii (2012-2013) şi membru al Senatului României. Din 2017 este preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente.
Liviu Chelcea este profesor de Sociologie la Universitatea din București. După licența în Sociologie (București), masterate în Istorie la CEU) și Antropologie la University of Michigan, Ann Arbor, unde și-a obținut și doctoratul în 2004). Este interesat de domenii interdisciplinare ancorate în cercetarea etnografică de natură antropologică. A scris despre consum și penurie, despre relații de proprietate, rudenie și restituirea caselor naționalizate, despre schimbarea intensității muncii și percepția timpului la o companie multinațională, precum și despre infrastructuri muncipale. Numeroase proiecte de cercetare naționale și internaționale, articole și studii în jurnale savante. Dintre publicații: Bucureștiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare și regenerare urbană (Polirom, 2008, cu DVD cu patru documentare despre patrimoniul industrial).
Cătălin D. Constantin (n. 1979), universitar, publicist cultural, curator de expoziții și editor de carte, a făcut studii de Litere la Universitatea din București, unde a obținut și doctoratul (2013), precum și la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (doctorat în 2014). Este prodecan al Facultății de Litere a universității din București. Publicațiile sale abordează teme de etnologie și antropologie culturală. Cea mai recentă apariție editorială: Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor (2017).
Bogdan Ghiu (n. 1958), scriitor și intelectual public, membru proeminent al Generației ‘80. Poet, eseist (literatură, media, artă contemporană, arhitectură, filozofie, traductologie), ex-student al lui Jacques Derrida, traducător de ’French Theory’ și literatură franceză. Pe lângă numeroasele sale în cărți în domeniile amintite, a tradus în limba română peste 70 de volume: Baudelaire, Artaud, Breton, Leiris, Duras, Sade, Foucault, Derrida, Deleuze, Guattari, Bourdieu, Barthes, Bataille, Bergson, Baudrillard, Latour, Rancière, Ricoeur, Veyne etc.). Jurnalist și autor TV/radio. Pionier, imediat după 1989, al analizei media și TV în România, scrie săptămânal în diverse periodice culturaleof (ca Observator cultural și LiterNet) and commentator zilnic al fenomenului urban la Radio România Cultural. Opera sa poetică integral a fost editată (cu bogat aparat critic) de Ion Bogdan Lefter: Opera poetică (Paralela 45, 2017). Are o foarte activă carieră internațională ca autor, traducător, curator, personalitate media și artistică etc.
Dan Pavel (n. 1958) este filozof, scriitor, ziarist, consultant politic, membru al Uniunii Scriitorilor din România, fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Revoluţionarilor Fără Privilegii. Licențiat în Filozofie-Istorie (și doctor în Filozofie al Universității din București. A predat political science la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, disciplină pe care o predă în prezent la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A fost în redacția multor periodice, pe unele le-a co-fondat și condus: Viața studențească, Amfiteatru, 22, Sfera Politicii, Polis. Din 2017, director al revistei Timpul. Numeroase cărți, articole și studii. A debutat în volum cu Bibliopolis. Eseu asupra metamorfozelor cărții (1990), după care a publicat Etica lui Adam. Sau de ce rescriem istoria (1995). La Editura Polirom a publicat: Cine, ce şi de ce? Interviuri despre politică şi alte tabuuri (1998), Leviathanul bizantin (1998), „Nu putem reuşi decît împreună”. O istorie analitică a Convenţiei Democratice, 1989-2000 (2003, împreună cu Iulia Huiu), Democraţia bine temperată. Studii instituţionale (2010), Grajdurile lui Augias. Rituri de purificare în postttotalitarism (2017).
Adrian Pop: profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA (2007-prezent) şi conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe Politice la Şcoala Doctorală a SNSPA (2013-prezent). Este Doctor în Istorie al Universităţii „Babeş-Bolyai” (1997), absolvent cu onoruri al cursului postuniversitar în ştiinţele şi artele radio-televiziunii al Academiei Internaţionale de Radio-Televiziune din Montreux (1994-1995), master în Ştiinţe Politice al Universităţii Europei Centrale din Budapesta (1993-1994), absolvent al cursului postuniversitar de Studii de Securitate organizat de către Centrul pentru Studii Europene de Securitate al Universităţii Groningen (1992), absolvent al cursului postuniversitar de Relaţii Internaţionale organizat de către Fundaţia Europeană Titulescu (1990) şi absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1982). Bogată experienţă didactică şi de cercetare, în țară și în străinătate. Membru al unor prestigioase asociaţii profesionale și colegii de redacție. A participat, în calitate de director de proiect şi/sau membru, la numeroase programe de cercetare ştiinţifică din țară și din străinătate. Dintre publicații: Prăbuşirea imperiului sovietic. „Lecţii” în retrospectivă (2012), Originile şi tipologia revoluţiilor est-europene (2010, Premiul “George Barițiu” al Academiei Române), Spre o strategie europeană în bazinul Mării Negre. Cooperarea teritorială (2008), Moldova-Romania: Managing Migration and Combating Trafficking in Human Beings at the EU Eastern Border (2007), Schisma Roşie. România şi declanşarea conflictului sovieto-iugoslav (1948-1950) (2007), România şi Republica Moldova – între Politica Europeană de Vecinătate şi perspectiva extinderii Uniunii Europene (2006), Politica Europeană de Securitate şi Apărare – element de influenţare a acţiunilor României în domeniul politicii de securitate şi apărare (2004), Geopolitica (2003), Strategii de integrare europeană (2003), Tentaţia tranziţiei. O istorie a prăbuşirii comunismului în Europa de Est (2002), At the Crossroads of Interlocking Subregional Arrangements: Romania’s Pivotal Role in East Central Europe (1999); O fenomenologie a gândirii istorice româneşti. Teoria şi filosofia istoriei de la Haşdeu şi Xenopol la Iorga şi Blaga (1999), Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane (1993), Sub povara graniţei imperiale (1993). În trecut a desfăşurat o bogată activitate publicistică, publicând articole în ziare şi reviste din ţară şi străinătate, moderând emisiuni TV şi participând la emisiuni ale unor posturi de radio şi televiziune naţionale.
Dumitru Sandu este, din 1992, profesor de Sociologie la Universitatea din București (unde și-a obținut licența și doctoratul). Coordonează programe doctorale, revista Sociologie românească (al cărei redactor-șef a fost în perioada 1999-2002) și ample cercetări sociale la nivel național. Dintre numeroasele sale publicații, volumele: Fluxurile de migrație în România (1984), Dezvoltarea socioteritorială în Romania (1987), Statistica în științele sociale. Probleme teoretice și aplicații pentru învățământul universitar (1992), Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România (1996, Premiul “Dimitrie Gusti” al Academiei Române), Spațiul social al tranziției (Polirom, 1999), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță, rețele sociale (Polirom, 2003), Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie (Polirom, 2005), Viața socială în România urbană (coord., Polirom, 2006), Practica dezvoltării comunitare (coord., Polirom, 2007), Lumile sociale ale migrației românești în străinătate (2010). Numeroase articole și studii în reviste de specialitate din țară și din străinătate.
Cătălin Stoica (n. 1969) este doctor în Sociologie al Universității Stanford. Licența în Sociologie la Universitatea din București, masterat în Societate și Politică (Sociologie) la CEU, masterat în Sociologie la Universitatea Stanford. Între 2007 și 2015, director general al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS). În prezent, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Vastă eperiență de cercetare în proiecte naționale și internaționale (pentru Banca Mondială, CNCSIS, IRI, NDI etc.). Lucrările sale au apărut în reviste și volume publicate în România, SUA, Polonia, Germania. Cel mai recent, România continuă. Schimbare și adaptare în comunism și postcomunism (Humanitas, 2018).
Monica Șerban este cercetătoare la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română. Este sociolog, preocupată de migrație internațională. Are o experiență extinsă în proiecte europene (FP7 Eucross, FP7 Temper, Horizon 2020 Ymobility). În prezent, interesele sale de cercetare includ: politicile de migrație, atitudinile față de migrație, efectele migrației în aria de origine. Dintre publicații: Şerban, M. and D. Lăzărescu (2014). ‘Romania’, in A. Triandafyllidou and R. Gropas (eds.) European Migration: A sourcebook. Second Edition, Aldershot: Ashgate; Voicu, B. and M. Şerban (2012). Immigrant involvement in voluntary associations, Journal of Ethnic and Migration Studies, 38 (10): 1569-1587; Şerban, M. and B. Voicu. (2010) In or outside the migration networks – a matter a time? Revue d’études comparatives Est-Ouest, 41: 97-124; Monica Şerban (2007). Mecanismos de desarrollo de la migracion a nivel de comunidad: redes de migrantes y tipos de vinculos. Migraciones, 21: 159-188; Monica Şerban (2003). Les “Dogènes” de Dobroteşti à l’ètrangere. Étude sur la circulation migratoire en Espagne. In D. Diminescu (ed.). Visibles mais peu nombreux. Les circulation migratoires roumaines, (p. 173-212). Paris, Éditions de la Maison des sciences de l’homme.
Lazăr Vlăsceanu este profesor de Sociologie la Universitatea din București. Licență la aceeași universitate, doctorat la University of London. Domenii de cercetare: metodologia cercetării sociologice, tranziții culturale în modernitatea recentă, guvernarea și managementul învățământului superior (probleme structurale, culturi organizaționale, politici instituționale), modele ale producerii, transmiterii și reproducerii sociale și ale relațiilor cunoașterii cu modificări în stratificarea socială. Îndeungată activitate la vârful unor instituții academice (Centrul UNESCO-CEPES și Universitatea din București) și publice (Ministerul Educației), organizații civice și rețele profesionale. Dintre volumele publicate: Metodologia cercetării sociologice. Orientări și probleme (1983), Metode și tehnici (1985), Universities and Reflexive Modernity. Institutional Ambiguities and Unintended Consequences (CEU Press, 2010). La Polirom: Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă (2007), Sociologie (coordonator, 2011), Introducere în metodologia cercetării sociologice (2013).
Bogdan Voicu, sociolog, este cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române și profesor asociat la Catedra de Sociologie a Universității “Lucian Blaga din Sibiu”. Publică frecvent articole academice în jurnale româneşti și internaţionale. Între volumele publicate în ultimii ani: Penuria Pseudomodernă a Postcomunismului românesc (Expert Projects, 2004), Satul românesc pe drumul spre Europa (volum coordonat alături de Mălina Voicu, Polirom, 2006), Valori ale românilor: 1993-2006. O perspectivă sociologică (volum coordonat alături de Mălina Voicu, Institutul European, 2007), Capital social în România începutului de Mileniu: Drumeţ în ţara celor fără de prieteni? (2010, Lumen), Gender, Family, and Adaptation of Migrants in Europe. A Life Course Perspective (2018, Palgrave; volum coordonat alături de Ionela Vlase). Este autorul a numeroase articole academice şi rapoarte de cercetare despre starea sistemului educaţional românesc, între care Sistemul universitar românesc. Opiniile cadrelor didactice şi ale studenţilor (împreună cu Mircea Comşa şi Claudiu Tufiş, Editura Afir, 2007) şi Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire (volum coordonat, Editura Vanemonde, 2009). Mai multe detalii la http://web.bogdanvoicu.ro.
_____________________________________________
pentru alte detalii vezi
www.sorinantohi.org